Cum ne putem da seama dacă am avut sau nu un atac de panică?

În ultimul timp, tot mai multe persoane au tendința să interpreteze emoția normală de frică sau teamă ca fiind un atac de panică, însă nu întotdeauna este așa. De cele mai multe ori, frica este o emoție constructivă, care ne apără de posibilele pericole reale din acel moment.

De exemplu, dacă te-ar urmări un urs atunci când ești în vacanță la munte, corpul tău ar reacţiona, iar ritmul cardiac şi respiraţia s-ar accelera, pe măsură ce corpul se pregăteşte pentru o situaţie potenţial fatală. Acelaşi lucru e valabil şi pentru situaţiile periculoase cu care ne confruntăm în mediul urban.

Ce este atacul de panică?

Atacul de panică este un fenomen înfricoșător pentru majoritatea celor care l-au experimentat, mai ales pentru prima dată. Acesta este resimțit ca o frică foarte intensă sau un disconfort semnificativ în raport cu un pericol perceput ca fiind iminent, desi nu ești expus niciunui pericol real sau nu există o cauză evidentă.

Atacul de panică atinge un maxim ca intensitate în decurs de câteva minute (aproximativ 5-10 minute). Durata totală de manifestare este de aproximativ 15-20 de minute, iar simptomatologia dispare complet după aproximativ 30 de minute.

Cum se manifestă?

Conform Manualului de specialitate DSM-5, simptomele atacului de panică sunt următoarele (este necesară prezența a mai mult de 4):

a) Palpitații / tahicardie

b) Transpirații

c) Tremor/frisone

d) Senzație de dificultate în respirație/sufocare

e) Senzația de asfixie (senzația ca nu mai ai aer) 

f)  Durere/disconfort precordial

g) Greață/disconfort abdominal

h) Senzatia de amețeală/cap gol/lipotimie(leșin)

i)  Senzație de frig/cald

j)  Parestezii (senzația de amorțeală sau furnicături în membre) 

k) Derealizare (sentimentul că ce este în jur nu este real) sau depersonalizare (detașare de sine, de propria persoană/de propriul corp) 

l)  Frica de a pierde controlul/de a înnebuni 

m) Frica de moarte

De cele mai multe ori apar frica de a nu pierde controlul sau frica de a „înnebuni” și senzația subiectivă de catastrofă sau moarte iminentă. Debutul simptomelor este brusc și imprevizibil și poate porni de la o stare calmă, de relaxare sau de stres.

Pe lângă manifestările fizice, cele mai comune stări asociate unui atac de panică sunt teama și groaza. 

De cele mai multe ori, dacă persoana în cauză experimentează mai multe atacuri de panică, dar chiar și dacă este un fenomen izolat (a avut un singur atac de panică), apare fenomenul "frica de frică". Acesta se traduce prin faptul că persoana respectivă va resimți o anxietate continuă, pronunțată, o stare de îngrijorare constantă în legătură cu posibila apariție a unui alt atac de panică. Astfel, pentru că persoana este foarte îngrijorată, iar gândurile acesteia se duc doar în direcția fricii apariției unui nou atac de panică, există posibilitatea declanșării unui nou atac de panică.

Ce este de făcut?

Există câteva metode cu bază științifică pentru a gestiona apariția și controlul atacului de panică, precum o respirație corectă, focusarea atenției dinspre propriul corp înspre exterior, relaxare musculară progresivă etc, însă acestea sunt strategii utilizate pe termen scurt pentru intervenția rapidă.

În primul rând, nu se recomandă auto-diagnosticarea, cele prezentate mai sus fiind direcții utile pentru a acorda o explicație la ceea ce ai trăit.

În al doilea rând, este recomandată consultarea unui specialist pentru un diagnostic corect și pentru a descoperi cauza posibilă, pentru a reduce frecvența acestora și pentru a gestiona apariția lor.